Cele 4 novene catre Maria, Mama milostivirii

Novena 1

La intentiile Maicii Sfinte

Dragii mei copii, va iubesc  enorm si doresc sa va rugati aceasta novena inaintea sarbatoririi mele ca “Mama a Indurarii” (25 Mai).Doresc sa o incepeti  in ziua de 17 si sa o terminati pe 25 Mai.
Astazi, am venit sa va daruiesc aceasta novena, dar doresc sa stiti, cu toata dragostea si indurarea care o am pentru voi, ca cele mai frumoase rugaciuni pe care le puteti face sunt pentru cei pacatosi.Pentru ca, fiind Mama a Indurarii eu intervin pentru ei, si pentru voi, la tronul Celui Preainalt.
Eu mijlocesc la tronul Celui Preainalt pentru convertirea pacatosilor.Aceasta este dorinta mea, si cu aceasta intentie, doresc sa va incepeti rugaciunea.
In prima zi, trebuie sa meditati la cei care sufera si nu exista nimeni care sa se roage pentru ei.Aceste suflete sunt cu adevarat singure deoarece se simt abandonate de Dumnezeu.Voi trebuie sa spuneti:
“O Marie, Doamna noastra, Mama a Indurarii, ne rugam si iti cerem sa iti aduci aminte de dureroasa patima si suferinta din inima ta, pentru a duce rugaciunile celor care se simt parasiti la Dumnezeu, mangaiandu-I astfel in chinuitorul lor abandon.Ne rugam  ca dragostea ta sa poata atinge sufletul lor, astfel ca ei sa realizeze ca nu sunt singuri.O Mama a Indurarii, priveste cu iubire catre cei care sunt in suferinte psihice, spirituale, mentale, si fi cu ei pentru a descoperi mila nesfarsita al lui Dumnezeu, prin tine.O Marie, Doamna noastra, Mama a Indurarii, cu speranta apelam la tine”
Apoi  adaugati aceasta rugaciune:

“O Isuse, prin mareata dragoste si indurare pe care i-ai  aratat-o Doamnei Noastre facand-o Mama Indurarii la picioarele crucii, te rugam asculta rugaciunile ei pentru cei in durere, singuri, pentru cei care se simt abandonati si pentru cei care se afla in mari suferinte.Amin”
A 2 a zi, doresc sa meditati si sa va rugati pentru toate mamele, pentru suferinta lor cumplita.Eu o cunosc, pentru ca sunt mama.Doresc sa intelegeti ca toate mamele sunt iubite de mine, si va chem sa realizati ca ele sunt pline de virtute in iubirea pentru copiii lor.Recitati aceasta rugaciune:
O Maria, Doamna Noastra, Mama a Indurarii, imprastie binecuvantari peste toate mamele din intreaga lume.Daruieste-le lor harul de a sti cum sa isi creasca copiii in dragostea, pacea, indurarea si harul lui Dumnezeu.O scumpa Maicuta Divina, tu insati care esti mama, numai tu sti suferinta mamelor.Du-le in inima ta si fa-I cunoscuta suferinta lor lui Isus, pentru ca El sa le binecuvinteze.O Marie, Mama Noastra, Mama a Indurarii, cu speranta apelam la tine.

Apoi recitati aceasta rugaciune
“O Isuse, in marea ta dragoste si indurare, aminteste-ti de toate mamele in durerile si bucuriile lor pentru toata suferinta cumplita, pricinuita de copiii lor.Daruieste-le, prin mainile Mariei, Mama mamelor, harul, indurarea si binecuvantarile pe care acestea le cauta. Amin

In a 3 a zi, doresc sa meditati asupra puritatii si castitatii celor care raman necredinciosi condamnandu-si astfel sufletele satanei, prin umplerea lor cu ura.Rugati-va pentru toti aceia care isi denigreaza trupurile prin pacate ale necuratiei, care au nevoie de iertare si pentru aceia care spun ca sunt puri, dar care mint.Pentru acestia, rugati-va:
O Marie, Doamna Noastra, Mama a Indurarii, te rugam aminteste-ti de cei care nu au iubire in inimile lor si de cei care nu au puritate in trupurile lor.Ne rugam ca ei sa vada lumina lui Dumnezeu prin tine si sa imite iubitoarea ta indurare, castitate si puritate.Pentru cei care sunt plini de rautate, ne rugam ca Spiritul lui Dumnezeu sa ii atinga, sa stinga din inimile lor flacarile iadului si sa le inlocuiasca cu Inima Blanda a lui Dumnezeu, si cu Spiritul Sau Cel Viu.Ne rugam pentru cei care sunt implicati in acte pacatoase care denigreaza castitatea si puritatea trupului.Iarta aceste pacate care te ranesc cel mai mult si daruieste-le lor constientizarea,ca trupul este templul prin care Spiritul Sfant traieste in ei.Pentru aceasta ne rugam! O Marie, Doamna noastra, Mama a lui Dumnezeu, cu speranta apelam la tine.
Apoi recitati aceasta rugaciune catre Isus:
O Doamne Isuse, priveste cu indurare catre cei care sunt plini de rautate, care nu se gandesc sa te iubeasca, si daruieste-le lor iertarea si pacea venite de la picioarele Crucii.De asemenea daruieste binecuvantarea si mila celor care denigreaza dreptul la castitate si puritatea trupului.Daruieste-le lor lumina ta, pentru ca ei sa se caiasca si sa devina un adevarat templu al Spiritului Sfant.Amin

In a 4 a zi, trebuie sa va rugati si sa meditati la toti cei care au inimile plina de ura, gelozie si invidie.Aceste suflete s-au agatat de rautate deoarece simt ca le daruieste putere.Cand un suflet nu experimenteaza dragostea; invidia, gelozia si rautatea se cladesc in el, devenind o tinta usoara pentru spiritele intunericului, care il vor supune.Inimile lor devin calite cu durere.Daca acest lucru nu se  remediaza, ei se vor transforma in rau si vor ajunge chiar sa infaptuiasca crime.
Rugati-va aceasta pentru ei:
O Maria, Doamna Noastra, Mama a Indurarii, ne agatam de iubitoarea ta protectie.O Regina Smerita, nu te uita cu dezgust la inimile umplute cu ura, invidie si gelozie, ci priveste durerea dinlauntrul lor.Roaga-l pe Isus si cere-I sa le trimita lor Indurarea si Pacea Sa.Fa ca cei care nu sunt iubiti sa fie daruiti cuiva care sa-i iubeasca, si fa ca Inima ta Induratoare sa fie calea ce va conduce aceste suflete inapoi la Domnul.O Mama a Indurarii, aceste suflete sunt in pericol! Pentru unele din ele, rautatea nu este o alegere, ci un mod de viata si putere. Arata-le lor, o Mama Miloasa, Indurarea si Puterea lui Dumnezeu.Prin acte simple de dragoste, arata-le lor Mila si Dragostea lui Dumnezeu.O Marie, Doamna noastra, Mama a Indurarii cu speranta apelam la tine.
Apoi spuneti:
O Isuse al meu, lasa ca Inima Ta sa fie miscata de compasiune pentru rugaciunile Mamei Tale.Nu lasa ca patimirea, moartea si invierea ta sa fie in zadar, in special pentru cei care au inimile pline de ura. Daruieste-le Lumina si Indurarea ta, pentru ca ei sa paraseasca caile lor.Arata-le o Doamne Indurator, bunatatea, iubirea si mila Ta, prin Doamna Noastra; pentru ca ei sa te iubeasca si sa te slujeasca numai pe Tine.O Dumnezeul meu! Amin

In a 5 a zi, trebuie sa va rugati si sa meditati asupra celor care nu-l iubesc si nu-l cinstesc pe Fiul meu.
In aceste zile, sunt multi oameni care nu-l iubesc pe Isus.Ei spun ca o fac, dar cand li se intampla ceva rau, primul pe care il blesteama este Fiul Meu.Ei cred ca Isus trebuie si poate doar sa daruiasca vindecare, miracole si pace.Chiar daca Fiul Meu aduce vindecare, miracole si pace, El este de asemenea si Regele suferintei.
Ei nu dau atentie partilor din Scriptura in care Isus spune: “Niciun slujitor nu este mai mare decat stapanul sau; sau in Faptele Apostolilor “ in aceasta viata, Fiul Omului a suferit.Cum putem noi sa ne asteptam sa nu suferim?”
Sunt atat de multi care nu il cinstesc pe Fiul meu pentru ca ei considera ca nu e demn sa fie onorat.O, cat de trist e acest fapt! Daca lumea l-ar adora si iubi pe Fiul meu mai mult, noua miscare “New Age” nu ar mai exista.

Recitati pentru aceste suflete aceasta rugaciune:

O Marie, Doamna noastra, Mama a Indurarii, noi credem ca tu esti cu adevarat Mama a lui Dumnezeu, Mama a Cuvantului Intrupat; si pentru ca noi credem in tine si in mijlocirea ta, noi credem si il iubim pe Isus.Adu-i pe toti credinciosii si necredinciosii in Inima Iubitoare a lui Isus. Ne rugam ca Spiritul Sfant de Foc si Iubire sa mistuiasca inimile lor cu iubirea arzatoare a lui Isus, Fiul Tau, pentru ca prin intelepciunea Spiritului Sfant, ei sa poata sa-l vada si sa-l cunoasca pe Dumnezeu.O Mama a Indurarii, daruieste tuturor celor care nu il cinstesc pe Isus capacitatea de a vedea si de a cunoaste adevarul.Fie ca iubirea pentru Isus sa intareasca mintea si inima noastra, pentru ca in timpurile de confuzie, pericol si indoieli, noi sa putem spune intotdeauna "Atata timp cat pe tine te-a multumit aceasta incercare o Doamne, eu nu te voi blasfemia nici nu te voi nega”.O Marie, Doamna noastra, Mama a Indurarii, cu speranta apelam la tine.

Apoi rostiti aceasta rugaciune:
O Isuse al meu, a carui Iubire nu are sfarsit, daruieste-mi harul ca prin Mama Ta Preasfanta, sa te pot iubi mai mult! Eu stiu, Isuse, ca daca o pot iubi pe Mama Ta Preasfanta din toata inima, te pot iubi si pe Tine, indifferent de ce se va intampla. Asa ca trimite-mi, Isuse al meu, Spiritul Tau Cel Sfant al Iubirii si al Focului sa-mi mistuie inima cu cea mai arzatoare Flacara de Iubire; a Mariei, Mama Ta, si Mama noastra a Indurarii.Vreau, si ma rog ca inima mea sa fie umpluta cu dragostea pentru Mama Ta Preasfanta. O Domnul meu, fa-ma un prizonier al iubirii pentru Maria, pentru ca, prin cea mai pura iubire care te face fericit, sa te pot iubi.

In a 6 a zi, doresc sa meditati si sa va rugati pentru cei care nu sunt si nu vor fi ascultatori fata de soti, parinti, profesori, fata de autoritatile civile sau religioase, presedinte sau Papa.Neascultarea a devenit o obisnuinta si imi indurereaza Inima enorm.
Eu si cu Fiul Meu am trait impreuna in ascultare fata de Dumnezeu si fata de legea Sa.Fara ascultare, umilinta nu poate intra.Umilinta si ascultarea merg mana in mana.Sunt atat de multe persoane consacrate si laice care nu traiesc in ascultare fata de superiorii lor spirituali.
Laicii si cei care sunt in slujba Domnului trebuie sa iubeasca si sa practice ascultarea.A vorbi urat despre superiorii tai nu este un act al ascultarii.Ascultarea este un act de incredere.Prin urmare, fiti supusi in dragoste, si fiti constienti ca fiind ascultatori fata de orice superior sunteti ascultator fata de Dumnezeu; si prin acest act, Vointa Divina al lui Dumnezeu va putea intra in viata voastra.
In consecinta, rugati-va aceasta:
“O Marie, Doamna noastra, Mama a indurarii, te rugam acopera-ne cu mantaua ta, si invata-ne calea cea sfanta, calea celor mici, a umilintei si ascultarii.Umple-ne inima cu har si indurare pentru ca noi sa invatam ca ascultarea ne va conduce la harul si sfintirea din Paradis.Ne rugam pentru cei care nu sunt ascultatori fata de sotii lor, fata de parinti, profesori, autoritati civile sau religioase. Umple cu har inimile lor pentru a realiza ca in ascultare gasesti pacea si umilinta.O Mama a lui Dumnezeu, noi stim ca neascultarea raneste profund Inima Ta Imaculata.Asa ca ne rugam ca persoanele neascultatoare sa vada, si sa cunoasca pacea care din aceasta virtute. Fie ca noi sa traim in ascultare, fiind astfel ascultatori fata de tine si de Fiul Tau.O Marie, Doamna Noastra, Mama a Indurarii, cu speranta apelam la tine.

Apoi rugati-va aceasta:
O Isuse Milostiv, invata-ne prin viata ta sa traim in ascultare, asemeni tie. Prin rugaciunile celei care te iubeste cel mai mult, Mama Ta Preasfanta, fie ca viata ta sa fie un exemplu de ascultare pentru noi, Daruieste lumii exemple de ascultare pentru ca cei neascultatorii sa vada pacea si sfintirea ce vine odata cu aceasta virtute.Daruieste inimilor noastre ascultarea pentru a trai in ascultare fata de tine.Amin
(Mesajul complet continand informatii despre novena, zilele 4-6 pot fi citite, in engleza, pe twww.movingheartfoundation.com/wd5-m2-feb24.htm.)

In a 7 a zi, doresc sa meditati asupra celor care sunt angajati in miscarea New Age, in ritualuri satanice sau cei a caror invataturi si credinte legate de Fiul Meu, de Mine, si de Biserica, nu sunt adevarate.
Dragi copii, doresc sa va rugati pentru cei care sunt angajati in ocultism, vrajitorie si in miscarea New Age.Ei cred ca vor obtine putere, dar in realitate, puterea lor vine de la demoni.Ei isi pun in pericol sufletele pentru ca nu vor fi in stare sa se smereasca in fata lui Dumnezeu, crezandu-se ei insisi Dumnezei sau asemeni lui Dumnezeu.Dumnezeii falsi exista dragi copilasi, iar ei se concentreaza in special pe cei care incearca sa se apropie de Fiul Meu.Rugati-va pentru aceste suflete sa afle adevarul.Rugati-va pentru ca aceste suflete sa accepte adevarul.Rugati-va pentru ca ei sa inteleaga adevarul si sa il iubeasca pe Fiul Meu.
Rugati-va pentru cei care practica vrajitoria, pana si pentru cei care nu sunt angajati in ritualuri satanice dar care cred ca Wicca e o cale catre perfectiune, cand defapt este calea spre moarte.Wicca nu e un joc.Wicca e compusa din idolii pamantului.Cei care practica Wicca slujesc copacii si plantele crezand ca energia aceasta le daruieste putere.Numai Dumnezeu poate sa va daruiasca puterea adevarata si numai Dumnezeu va poate sfinti.Rugati-va ca ei sa isi abandoneze caile si sa se reintoarca la Dumnezeu
Rugati-va pentru cei angajati in ritualuri satanice care cred ca diavolul este bun si ca le poate darui orice doresc.Rugati-va pentru ca Satan sa isi piarda puterea din jurul lor si ei sa se reintoarca la adevarul lui Dumnezeu.Rostiti aceasta rugaciune:
“O Marie, Doamna noastra, Mama a Indurarii, vin inaintea ta in toata umilinta si in asemanare cu tine rugandu-te sa intorci sufletele catre Dumnezeu.Readu-i pe cei angajati in practicile New Age, pe cei care practica vrajitoria, si pe cei care poarta minciunile inselatoare despre Isus in inimile lor.Tu esti Mama tuturor pacatosilor, si tu esti Mama cu Inima Cea mai plina de Compasiune si Induratoare.Roaga-l pe Isus sa aiba mila de ei.Cere-I sa ii ajute sa vada adevarul.Fa ca Sfantul Spirit de Foc sa fie lumina care ii calauzeste spre Dumnezeu.O Mama a Indurarii, fa ca Spiritul Sfant sa fie sadit adanc in inimile lor, sa prinda radacini, si sa creasca; astfel incat ei sa invete despre Imparatia lui Dumnezeu, sa constientizeze adevarul si sa il accepte pe Isus.O Marie, Doamna noastra, Mama a Indurarii, cu speranta apelam la tine.
Apoi adaugati aceasta rugaciune:
O Isuse al meu, priveste cu bunatate catre Inima Mamei Tale.Priveste indurarea si iubirea pe care ea o are fata de toate sufletele, incluzandu-i pe cei care sunt departe de Dumnezeu.Daruieste-le lor iertarea.Daruieste-le lor pacea.Arata-le lor dragostea si indurarea relevandu-le adevarul.Amin
In a 8 a zi, doresc sa va rugati si sa meditati la pace.Dragi copilasi, lumea nu poate fi salvata fara pace.Inimile voastre au nevoie de pace si voi aveti trebuinta de pacea lui Dumnezeu, acum, pentru a va salva si a va intoarce la El.Trebuie sa va rugati intotdeauna pentru a avea pacea lui Dumnezeu in sufletele voastre si in primul rand in inimile voastre.Apoi, rugati-va ca ceilalti sa fie capabili sa primeasca pacea: familiile voastre, prietenii vostrii, natiunea voastra si intreaga lume.Insa nu puteti sa va rugati pentru pace, sa daruiti pace altora, sau sa fiti in postura de a accepta pacea daca voi insiva nu detineti pacea mai intai.Prin urmare, doresc sa va rugati in primul rand pentru pacea voastra si apoi pentru a altora; doresc sa stiti ca pacea lui Dumnezeu se obtine prin iubire si milostenie.Rugati-va astfel:
“O Marie, Doamna noastra si Mama a Indurarii, eu imi caut refugiul in Inima ta Preainduratoare si Imaculata.Tu esti refugiul a toata linistea si pacea.Noi cautam refugiul in Inima ta cu speranta ca tu ne vei conduce la pacea lui Isus.Dumnezeu este Regele Pacii.Isus este Printul Pacii si tu, Mama mea, esti Regina Pacii si Mama indurarii.Fa ca aceasta pace pe care mi-o daruiesti prin Inima Ta, si prin Isus Cristos in primul rand, sa ma consume si sa imi daruiasca puterea in timpurile de dificultate si suferinta.O, Mama a Indurarii, fa ca Pacea lui Dumnezeu daruita de El prin Inima Sa Preamilostiva, prin Spiritul Sfant si prin Euharistie, sa fie sfintirea si viata mea. O Marie, Doamna noastra, Mama a Indurarii, cu speranta apelam la tine.
Apoi va trebui sa spuneti aceasta rugaciune
O Isuse al meu, Print al Pacii, tu meriti toata lauda, gloria si onoarea.Iti daruiesc inima mea, atat de plina de furie, frustrari si confuzie in schimbul pacii tale.Ma rog, Domnul meu, ca tu sa imi daruiesti aceasta pace astfel incat eu sa fiu capabil sa o daruiesc familiei mele, vecinilor mei, prietenilor mei, natiunii mele si lumii intregi.O Doamne, daca voiesti, fa-ma un vas al pacii tale.Amin
(Maria spune:)
Fiul meu, Isus, doreste sa iti daruiasca ultima rugaciune a novenei. (Fecioara Maria s-a dat putin in spate.Isus inainteaza din stanga ei.Acum El este in fata mea)

Dragii mei,
In a 9 a zi a novenei doresc sa meditati asupra Inimii Mele Euharistice.Ganditi-va la ofensele care sunt comise, la cei care nu cred si la cei care nu-mi daruiesc niciun pic de atentie.Acestia se preocupa cu diferite lucruri, convorbiri, formand chiar conversatii lungi in Prezenta mea.Lipsa de respect Imi raneste cu adevarat Inima.De aceea va rog, dragii mei, sa va rugati pentru ca insultele si sacrilegiile impotriva Inimii Mele Preasfinte sa fie oprite.
Dar, cer sa fie oprite prin voi.Voi trebuie sa pastrati o atitudine plina de respect in Prezenta Mea din Preasfantul Tabernacol.Rugati-va inaintea mea.Nu purtati conversatii in fata Mea.Desigur, puteti sa va salutati, dar fiti respectuosi.Eu sunt acolo! Fiti respectuosi fata de Cina cea de Taina.Nu judecati preotii, pentru ca doar ei au adevarata putere de a transforma Trupul si Sangele Meu in Preasfanta Euharistie.Ei sunt singurii care au acest dar.Respectati-i.

Primiti-ma in stare de har mergand la Sacramentul Spovezii, iubindu-ma si crezand din toata inima ca eu sunt cu adevarat prezent in Euharistie; Trup, Sange, Suflet si Divinitate.Una dintre cele mai mari insulte impotriva mea este faptul ca oamenii au incetat sa creada.
Credeti si va voi vindeca.Credeti si voi avea grija de voi.
Doriti pacea Mea? Mergeti la Adoratia Euharistica.Eu sunt acolo.Ascultati ceea ce va spun pentru ca sunt cu adevarat prezent, si nu in modul in care voi credeti ca ma vedeti.Lasati-ma sa ma fac inteles.Acum, sunt prezent intr-o aparitie, dar sunt in forma corpului meu glorificata. In Euharistie, este mai mult de atat, dat fiind ca nu sunt o aparitie.Euharistia devine Trupul, Sangele, Sufletul si Divinitatea mea.Cand sunteti prezenti in Adoratia Euharistica acesta este Trupul Meu, Carnea Mea, acela sunt Eu! Cat de minunat si glorios este acest fapt!
Doresc sa va rugati aceasta catre Doamna voastra:

“O Marie, Doamna noastra, Mama a Indurarii, venim inaintea ta pentru ca tu esti cu adevarat Mama a lui Dumenzeu, Mama a Cuvantului Intrupat.El este carne din carnea ta, os din osul tau, inima din inima ta.Oriunde este Isus, tu esti cu el.Condu-ne o Preasfanta Mama, catre Isus Euharisticul care este viata ta.O Mama a Indurarii, ne rugam ca Trupul, Sangele, Sufletul si Divinitatea Sa, care sunt ascunse in Euharistie, sa devina viata noastra.O Marie, Doamna noastra, Mama Indurarii, cu speranta apelam la tine.”

Apoi rugati-va catre mine spunandu-mi:
“O Isuse al meu, din adancurile inimiii mele iti cer iertare pentru toate insultele si sacrilegiile comise impotriva Preasfintei Tale Inimii Euharistice.Iti daruiesc dragostea mea.Iti daruiesc sufletul meu si pe mine insumi ca suflet ispasitor pentru a dobandi oamenilor harul de a constientiza ca tu esti cu adevarat prezent in Euharistie.Eu cred si iti ofer toate rugaciunile si penitentele pentru convertirea lor, si pentru capacitatea de a realiza ca tu esti cu adevarat real.Amin.

Novena 2 (la intentiile noastre)
A 2 a novena este la intentiile si pentru nevoile voastre.Faceti o novena de 9 zile de Rozarul Maicii Milostivirii ( http://mariaemijlocitoareatuturorharurilor.blogspot.ro/2016/11/rozariul-maicii-milostivirii.html?m=1) spunand rozarul odata pe zi pe perioada a 9  zile consecutive.Rostiti dupa rozar aceasta rugaciune:
“O Marie, Doamna noastra, Mama Indurarii, tu esti Mama lui Dumnezeu, Tu esti Mama care mijloceste in numele intregii umanitati pentru indurare si har.Noi te rugam sa ne asculti rugaciunile noastre.Incredintam Inimii tale Imaculate aceasta cerere (….) .Ne rugam ca tu sa i-o daruiesti Fiului tau cu binecuvantarea indurarii tale materne ca astfel el s-o indeplineasca.O Marie, Doamna noastra, cu speranta apelam la tine.”

Novena 911

A 3 a novena de rozar va fi mai diferita.Va voi introduce ceva mult mai diferit, o linie de viata daca vreti.In cazurile voastre de urgenta, timpuri rele, circumstante extreme, cand sunteti in pericol sau atacati de Satan, oricand este o urgenta, aceasta novena ar trebui sa fie apelul vostru urgent, ca si un 911
In timpuri extreme, trebuie sa va rugati de 9 ori succesiv, acest rozar al “Maicii Milostivirii” (http://mariaemijlocitoareatuturorharurilor.blogspot.ro/2016/11/rozariul-maicii-milostivirii.html?m=1) (de asemenea veti spune si cererea) de 9 ori, unul dupa altul, si eu promit ca va voi ajuta in acel moment.Cateodata ajutorul va veni in mijlocul recitarii rozariului, cateodata la sfarsit dar eu voi fi acolo, pentru a va ajuta in orice circumstanta extrema, in problemele voastre; cand va rugati acest rozariu de 9 ori succesiv.De asemenea doresc sa spuneti aceasta rugaciune la sfarsitul celor 9 rozarii.De 9 ori, facand Semnul Crucii de fiecare data:
“O Mama a Indurarii, ajuta-ma.O Mama a Indurarii ajuta-ma.O Mama a Indurarii ajuta-ma.
O Mama a Indurarii, ajuta-ma.O Mama a Indurarii ajuta-ma.O Mama a Indurarii ajuta-ma.
O Mama a Indurarii, ajuta-ma.O Mama a Indurarii ajuta-ma.O Mama a Indurarii ajuta-ma.

Novena 4

Aceasta novena este extrem de importanta si placuta mie de asemenea.Este o novena speciala.Cand aveti timpul si inima voastra este ingreunata enorm datorita unei cereri care poate nu a primit raspuns de la Dumnezeu, si, ati incercat deja celelalte novene; odata pe zi, doresc sa va rugati din toata inima, de 9 ori unul dupa altul, rozariul Maicii Milostivirii timp de 9 zile.Trebuie sa va rugati, repet, 9 Rozarii ale Maicii Milostiviri succesiv timp de 9 zile consecutive si promit ca voi mijloci pentru voi.Doresc de asemenea sa va spuneti aceasta rugaciune de fiecare data cand terminati cate un rozariu din aceasta novena:

O Mama a Indurarii, tu ai promis ca ne vei ajuta in timpurile de nevoi.Tu ai promis ca orice vom cauta prin indurarea ta, vom obtine.Ai promis ca Inima Ta Imaculata si Milostiva va fi refugiul celor care te cauta pe tine.O Mama a Indurarii, du te rog cererile mele lui Isus, binecuvanteaza-le cu dragostea si indurarea ta, daruieste-le un sarut de har si apoi prezinta-i-le lui Isus.Mijloceste cu titlul de Mama a Indurarii, cea care esti cu adevarat; Mama a Indurarii pentru intreaga omenire si nevoile noastre.O Mama a Indurarii, nimic nu este imposibil pentru cei  care isi pun speranta in tine.Amin

Nasterea lui Isus: Sosirea la Betleem (Revelatiile Mariei Valtorta)

Maria Valtorta-Evanghelia asa cum mi-a fost revelata

5 iunie 1944

Vad un drum principal, plin de lume, cu magarusi care merg purtand in spinare provizii si oameni, cu magarusi care vin.Oamenii imboldesc dobitoacele, iar aceia care sunt pe jos umbla iute, caci este frig.
Aerul este curat si uscat, iar cerul senin, atmosfera avand acea limpezime sticloasa a zilelor din dricul iernii.Despuiate, campurile par mai late, iar pe pasuni creste o iarba cu firul marunt, inghetata de vanturile iernii; pe pasuni oile cauta un strop de hrana si cata soarele ce se iveste abia-abia.Stau lipite unele de altele, deoarece si lor le este frig, si behaie ridicand botul privind soarele ca si cum ar vrea sa-i zica "Vino mai iute, ca e frig!".Terenul are unduiri tot mai bine conturate.Este o zona deluroasa, cu vai manoase si coaste, cu albii si coline.Calea trece printre acestea si merge catre sud-est.
Maria se afla pe un magarus gri, infasurata toata in haina groasa.Inaintea seii se afla acel harnasament pe care l-am vazut si pe drumul spre Hebron, iar deasupra cufarul cu lucrurile de stricta necesitate.
Iosif merge mai deoparte, tinand fraiele "Esti ostenita?" O intreaba din cand in cand.
Maria il priveste surazand si spune "Nu".Cand el o intreaba aceasta pentru a 3 a oara, ea adauga "Mai degraba tu trebuie ca esti ostenit, avand a merge pe jos".
"O pentru mune asta nu-i nimic.Ma gandesc ca, daca as fi gasit un alt magarus, puteai sedea mai thinit si am fi ajuns mai iute.Insa n-am gasit cu niciun chip.Acuma au cu totii trebuinta de animalele de calatorie.Dar, sus inima! Indata ajungem la Betleem.Dincolo de muntele acela este Efrata!
Tac amandoi.Atunci cand nu vorbeste, Fecioara pare a se reculege intr-o rugaciune launtrica.Surade cu blandete unui gand al sau, iar - daca priveste la oamenii din multime - pare a nu-i vedea drept ceea ce sunt: un barbat, o femeie, un batran, un pastor, un bogat ori un sarac, ci dreot ceea ce numai Ea vede.
"Nu ti-e frig?", intreaba Iosif cand vantul se inteteste.
"Nu.Multumesc!"
Insa Iosif nu o crede.Ii pipaaie picioarele ce atarna pe coasta magarusului, picioarele incaltate cu sandale ce abia de se vad iesind la iveala de sub haina cea lunga, si trebuie ca le simte reci, deoarece da din cap si scoate o invelitoare pe care o poarta de-a curmezisul, infasurand cu ea picioarele Mariei si intinzandu-i-o si pe pantec, astfel incat mainile sa-i stea la caldura sub aceasta si haina.
Intalnesc un pastor care le taie calea cu turma da, trecand de pe pasunea din dreapta pe cea din stanga.Iosif se apleaca sa-i spuna ceva.Ciobanul incuviinteaza.Iosif prinde de haturi magarusul si-l trage inaooia turmei, pe pasune Pastorul scoate din desaga-i o strachina rudimentara si mulge o oaie grasa cu ugerul umflat, iar apoi ii da lui Iosif strachina, acesta oferindu-i Mariei.
"Dumnezeu sa va binecuvinteze pe amandoi", spune Maria, "pe tine pentru dragostea ce mi-o porti, iar pe tine pentru bunatatea ce-mi arati.Am sa ma rog pentru tine".
"De departe veniti?"
"De la Nazaret", raspunde Iosif.
"Si incotro va duceti?"
"La Betleem"
"Lunga cale pentru femeia ce se gaseste in aceasta stare.E sotia ta?"
"E sotia mea".
"Aveti unde sta?"
"Nu".
"Rau destul! Betleemul e intesat de lume venita din toate partile ca sa se inscrie sau ca sa mearga sa se inscrie altundeva.Nu stiu daca veti afla adapost.Cunosti imprejurimile?"
"Nu prea".
"Nu-i nimic...te invat eu...pentru Ea (si arata inspre Maria).Duceti-va la han.Are sa fie plin, dar va zic de han ca sa aveti un punct de reper.Acesta se gaseste intr-o piata, cea mai mare.In aceea da drumul acesta, nu aveti cum sa va inselati.Este o fantana inaintea lui, iar hanul este intins, dar nu inalt, si are o poarta mare.Are sa fie plin.Dar, daca nu o sa gasiti loc la han, sau in vreo casa, luati-o pe dupa han, spre iesirea din cetate.In stanci sunt staule, pe care uneori le folosesc negustorii care merg la Ierusalim ca sa-si adaposteaca animalele pentru care nu se gaseste loc la han.Sunt numai niste grajduri, in munte-umede, reci si far' de poarta.Dar tot sunt un adapost, pentru ca femeia...nu poate sa ramana in drum.Poate ca acolo veti afla un locsor...si fan pentru asternutul vostru si pentru magar.Fie ca Dumnezeu sa va insoteasca".
"Iara tie sa-ti dea bucurie!" Raspunde Maria.
Iosif la randu-i ii spune "Pacea sa fie cu tine!"
O pornesc iarasi la drum.De pe povarnisul pe care tocmai l-au suit se infatiseaza o vale mai larga.Pe vale, sus si jos, pe coastele molcome ce o inconjoara se gasesc o multime de case.Acesta este Betleemul.
"Iata-ne in tinutul lui David, Maria.Acum ai sa te odihnesti.Imi pari tare ostenita..."
"Nu.Ma gandeam....ma gandesc".Maria ii cuprinde mana lui Iosif si ii spune cu un suras fericit: "Ma gandesc ca tocmai a sosit vremea".
"Doamne indurate!Ce ne facem?"
"Nu-ti fie teama, Iosif.Fii statornic. Nu vezi cat de linistita sun eu?"
"Dar trebuie ca ai dureri".
"O, nicidecum! Sunt plina de bucurie, de o bucurie atat de mare, atat de puternica, atat de frumoasa, atat de greu de stapanit, ca inima mea bate tare-tare si imi spune: << Se naste El!Se naste El! >>.Asta imi face fiece bataie a ei.Pruncul meu bate la inima mea si zice: "Maicuta, iata-ma venind ca sa-ti dau sarutarea lui Dumnezeu".O, ce bucurie, Iosife al meu!"

Insa Iosif nu prea se bucura, ci se gandeste la urgenta de a gasi un adapost si  pasul.Cerseste din poarta in poarta salas.Nu afla nimic, totul e ocupat.Ajung la han.Si acesta e in de lume care s-a instalat pana si prin rusticele soproane care inconjura marea curte interioara.
Iosif o lasa pe Maria pe magarus in curte si iese ca sa caute pe la alte case.Se intoarce descurajat: nu este niciun loc.Iutele amurg iernatic incepe sa-si astearna umbrele.Iosif il implora pe hangiu, ii implora pe drumeti; ei sunt barbati si in putere, iar pe langa ei e o femeie care sta sa aduca pe lume un prunc; ii roaga sa se indure.Nu o fac.
Este acolo si un fariseu bogat care ii priveste cu un vadit dispret si, atunci cand se apropie Maria, se da la o parte ca si cum ar fi in preajma unei leproase.Iosif il priveste si se inroseste de manie.Maria il prinde de mana pentru a-l potoli si spune: "Nu mai starui.Haide sa mergem.Va avea Dumnezeu grija".
Ies de acolo si o iau pe langa zidul hanului.O cotesc pe o straduta cuprinsa intre aceta si niste case saracacioase O iau pe dupa han.Cauta.Iata un fel de grote, niste pivnite as spune mai degrava decat staule, intr-atat sunt dr joase si umede.Cele mai bune sunt deja ocupate.Iosif se simte doborat.
"Hei galileanule! Striga dupa el un batran."Acolo in soate, sub ruina aia, este o vizuina.Acolo poate nu-i inca nimeni".
Grabesc catre acea "vizuina", caci tocmai asta este.Printre daramaturile unei constructii naruite se afla o spartura, care da intr-o grota, mai degrava o spartura in munte decat o grota.Imi pare ca este vorba despre temelia vechii constructii, careia acum ii servesc drept acoperis daramaturile sustinute de niste trunchiuri de copac abia fatuite.
Ca sa vada mai bine, caci e lumina tare lutina, Iosif ia amnarul si iasca si aprinde o lampita pe care o scoate din desaga pe care o poarta de-a curmezisul pieptului.Intra si este intampinat de un muget."Vino, Maria."E goala.Inauntru nu-i decat un bou.Iosif zambeste.Tot e ceva!..."

Maria coboara de pe magarus si intra.
Iosif atarna mica lampa intr-un cui infipt intr-unul din trunchiurile care servesc pe post de stalpi.Se vad pe sus panze de paianjen, iar pe jos -peste lutul batucit si stricat, cu gropi,  cioturi, ramasite si excremente -paie imprastiate.In fund, se afla un bou care se intoarce si priveste cu ochii-i linistiti, in vreme ce dintre buze ii atarna fan.Mai sunt acolo si un scaun rudimentar si, intr-un ungher, langa o ferestruica, doua pietre.Negreata din acel colt arata ca acolo se face focul.

Maria se apropie de bou.Ii este frig.Isi pune mainile pe gatul lui ca sa-i simta caldura.Boul mugeste, dar nu se impotriveste.Pare a o intelege.Nu se impotriveste nici atunci cand Iosif il impinge mai incolo pentru a lua cat mai mult fan din iesle ca sa-i faca un asternut Mariei - ieslea este dubla, adica are un locas de unde mananca boul, iar deasupra un fel de policer ce are in el fan pus deoparte; din acela ia Iosif.Ba ii face loc si magarusului care - ostenit si infometat - se pune iute pe mancat.
Iosif dibuieste si un hardau intors cu gura in jos, lovit pe toate partile.Iese, caci afara a vazut un parau si se intoarce cu apa pentru magarus.Apoi pune mana pe o legatura de crengi asezata intr-un ungher si cauta sa mature putin pe jos.Asterne dupa aceea fanul, langa bou, in ungherul cel mai uscat si ferit.Simtind insa ca acest fan nenorocit este umed, ofteaza.Aprinde focul si,  cu o exemplara rabdare, usuca fanul manunhi cu manunchi, apropiindu-l de sursa de caldura.
Maria, sezand pe scaunel, ostenita, priveste si zambeste.Acum totul este pregatit.Maria se aseaza mai bine in fanul moale, cu spatele rezemat de un trunchi.Iosif sfarseste...randuiala intinzandu-si haina ca o panza de cort peste deschizatura ce serveste drept intrare; precar adapost.Apoi ii ofera paine si branza Fecioarei si ii da sa bea apa dintr-o plosca.
"Dormi acuma", ii spune mai apoi."Eu am sa veghez pentru ca focul sa nu se stinga.Din fericire sunt lemne, sa speram ca vor ajunge si ca vor arde.Am sa curat astfel untdelemnul din lampa".
Maria se intinde ascultatoare.Iosif o inveleste cu haina ei si cu acoperitoarea ce o avea mai devreme pe picioare.
"Dar tie...tie are sa-ti fie frig".
"Nu, Maria.Stau langa foc.Cauta de te odihneste.Maine are sa fie mai bine".
Maria inchide ochii fara a mai starui.Iosif se ghemuieste in ungherul sau, pe scaunas, avand niste maracini alaturi, atat de putini incat nu cred sa tina mult.
Stau asa: Maria este asezata in dreapta, cu spatele la...usa, pe jumatate ascunsa de trupul boului, care s-a asezat in culcusul sau de paie; Iosif se afla la stang, spre intrare, oblic insa, cu fata indreptata spre foc si cu spatele la Maria.Se intoarce insa din cand in cand sa se uite la ea si o vede linistita, ca si cum ar dormi.Frange incetisor ramurelele si le azvarle una cate una in focul mic sa nu se stinga, ca sa dea lumina si ca sa dureze putinele lemne.Nu se vede decat stralucirea, cand mai vie, cand mai amortita, a focului, caci lampa a fost stinsa; in semiîntuneric iese in evidenta numai culoarea alba a boului si a chipului si mainilor lui Iosif.Toate celelalte alcatuiesc un tot nedefinit scufundat in penumbra apasatoare.

Viziunea se incheie "Nu va fi o dictare", spune Maria. "Viziunea vorbeste de la sine.Cade in inima voastra sa-i desprindegi invatatura de iubire, umilinta si puritate.Odihneste-te.Odihneste-te veghind, dupa cum vegheam eu asteptandu-l pe Isus.El are sa vina ca sa-ti aduca pacea.

Mesaje despre nasterea lui Isus ( Maria Divinei Milostiviri)

Fecioara Maria: Ziua în care am adus lumii un Mântuitor a schimbat destinul omenirii

Luni, 24 decembrie 2012, 18:00

Copila mea, ziua in care am adus lumii un Mantuitor a schimbat destinul omenirii.

Am iubit acest prunc cu iubirea oricarei mame, insa a fost un har in plus ce mi-a fost daruit mie de catre Tatal Meu. Acela a fost harul ocrotirii. Mi-am ocrotit Fiul de la inceput, intr-un fel diferit. Stiam ca El era fagaduitul Mesia si, ca atare, mi se daduse o raspundere cat se poate de deosebita, chiar daca eu nu aveam idee de magnitudinea pe care o comporta o astfel de responsabilitate.

Nu mi-a fost dat sa inteleg la inceput, ca Fiul Meu, Mantuitorul, trimis de Dumnezeu sa izbaveasca semintia omeneasca de focurile Iadului, va fi omorat. Aceasta parte a misiunii mele a venit aidoma unui soc ingrozitor iar durerea mea nu poate fi descrisa, intr-atat de intensa a fost.

Am suferit prin Fiul meu, in El si cu El. Chiar si astazi, Ii simt durerea si mahnirea fata de necredinta in existenta Sa din lumea de azi. Ca Mama a Mantuirii, raspunderea mea este sa il sustin pe Fiul meu in planul Lui de salvare a sufletelor.

Fecioara Maria: "Am trăit aceeaşi suferinţă"

8  Decembrie, 2011 Joi  09:10 pm

Copilul Meu, când l-am născut pe Isus Christos Mântuitorul omenirii am fost ca orice mamă. Dragostea Mea pentru acest copil era aşa de copleşitoare incat am vărsat lacrimi de bucurie  când i-am văzut pentru prima oară chipul sau frumos. Încă n-am ştiut că rolul pe care-l aveam nu va fi uşor şi nu am înţeles la vremea respectivă cât de grea va fi această călătorie.

Când m-am uitat la faţa iubitului Meu copil, nimic nu mai conta, doar dorinţa Mea de al apăra în orice moment cu orice preţ.

Inima mea era unită cu cea a Filui Meu ca şi astăzi. Aceeaşi inimă a suferit în uniune cu El în fiecare clipă a vieţii mele de pe Pământ.

Fiecare bucurie pe care El o simţea şi Eu o puteam simţii. Surâsul Lui îmi aducea zâmbetul pe  faţă; tristeţea lui Mă îndurera profund.

Tortura Lui din timpul răstignirii am simţit-o în fiecare os al trupului Meu. Fiecare cui ce i-a străpuns carnea şi Mie mi-a străpuns-o. Fiecare lovitură şi şoc primit de la persecutorii Lui le-am simţit si Eu.

Am trăit aceeaşi suferinţă deşi nu am fost prezentă la tortura Lui care a fost tăinuită pentru Mine şi discipolii Sai.

Astazi, sufăr împreună cu Fiul Meu la fel ca si atunci. Când El este batjocorit şi ridiculizat în public, pe scenă, in mass-media, mai ales din partea ateilor, plâng  lacrimi de amărăciune.

Când Il văd pe preţiosul Meu Fiu plângând pentru păcatele la care El este martor în fiecare zi,  plâng împreună cu El. Eu văd, simt şi retrăiesc suferinţa Lui pentru omenire.

Isus Cristos, Salvatorul omenirii a suferit pentru toţi. El iubeşte enorm intreaga omenire.

Voi face tot ceea ce pot şi tot ceea ce ştiu să îndeplinesc dorinţa Lui cea mai dragă, de a salva fiecare  suflet în parte de pe Pământ din ghearele celui rău.

Doar cand această misiune va avea reuşită voi putea să Mă bucur în pace de copiii Mei reunito in Noul Paradis.

Roagă-te copilul Meu ca toţi cei care se roagă pentru salvarea sufletelor să nu excludă nici macar un suflet.

Du-te acum în pace şi continuă aceasta misiune importantă pentru Fiul Meu iubit.

Eu te voi proteja în orice moment.

Iubita voastră Mamă

Regina Cerului

Dumnezeu Tatăl: Fiul Meu este trimis pentru a solicita  tronul Lui de drept

24  Decembrie,  2011  Sâmbătă 06:00 pm

Fiica Mea, precum i-am daruit lumii Salvatorul prima oara pentru a salva omenirea, acum sunt gata să-l trimit pe Fiul Meu, Isus Mântuitorul omenirii, încă o dată să salveze sufletele celor care nu se vor putea salva in alt mod.

Copiii Mei trebuie să înţeleagă semnificaţia amară şi dulce a sacrificiului care l-am făcut pentru omenire când l-am trimis pe Fiul Meu pentru prima oară.

Când am înţeles că singura cale să răscumpăr omenirea era să trimit un Salvator ştiam că nu  pot aştepta ca orice profet sau suflet ales să sufere un asemenea sacrificiu. Am decis prin a doua persoana a Divinitatii mele, ca voi trimite un Fiu să salveze omenirea. Aceasta era singura metoda eficientă de a zădărnicii planurile Satanei, arătând dragostea Mea  copiiilor Mei.

A-l vedea pe Fiul Meu cum creşte şi devine barbat a fost în acelaşi timp încântător şi dureros, ştiind ceea ce se afla înaintea Lui. Totuşi, datorita profundei mele dragoste pentru fiecare dintre copiii Mei, acesta a fost un sacrificiu îndurat de bunăvoie în scopul de a salva Familia Mea.

Acum că Avertismentul se apropie, Eu pregătesc lumea prin aceste mesaje Sfinte să-l primească pe Fiul Meu pentru a doua oară.

A Doua Venire a iubitului Meu Fiu este aproape copii. El este trimis pentru a-si revendica tronul Sau de drept, domnind ca Rege al Omenirii.

Acest eveniment glorios va fi spectaculos fiind partea finală a planului de a salva rasa umană de răul care există în lumea voastră. Satana va fi îndepărtat in scurt timp.Adepţii săi şi cei răi la inimă vor fi şocaţi şi consternaţi. Ei vor fi lăsaţi să facă o alegere în această etapă: ori îngenunchează şi cer Mila salvându-se, ori refuză acest mare cadou care le va fi prezentat.

Copiii Mei, uniţi-vă toţi şi nu vă temeţi ca veti fi batjocoriti. Duhul Sfânt vă va conduce şi veti fi protejaţi de Îngerii şi  Sfinţii din cer. Apostolii Mei, misiunea voastră este să mărturisiţi Cuvântul şi promisiunea Fiului Meu, care doreşte ca aceste mesaje să facă înconjurul lumii.

De asemenea prin rugăciunile voastre, păcătoşii pierduţi pot fi scoşi din braţele celui rău.

Copii, sunteţi în prima etapă a bătăliei finale. A doua voastră şansă pentru salvarea veşnică este dată prin Mila preţiosului Meu Fiu iubit. Nu pierdeţi această oportunitate. Alăturaţi-vă în Uniune cu Familia voastră din Cer pentru a-i salva pe fraţii şi surorile voastre de pe Pământ.

Bucuraţi-vă de acest Crăciun pentru că va fi o sărbătoare speciala, iar voi acum trebuie să ajutaţi ca sufletele să se pregătească pentru a Doua Venire a Fiului Meu; după ce va avea loc Avertismentul.

Vă iubesc pe toţi, copiii mei. Primiţi dragostea Mea. Îmbrăţişaţi-l pe Tatăl vostru Veşnic care va face totul posibil să vă conducă pe toţi în Noua Eră de Pace.

Dumnezeu Tatăl

Pe tot parcursul copilăriei Mele, Eu am știut Cine Eram

Joi, 12 decembrie 2013, 23:15

Mult iubita Mea fiică, pe măsură ce se apropie Ziua Mea de Naștere, doresc ca toți Creștinii, pretutindeni, să mediteze asupra motivului Nașterii Mele.

Nașterea Mea a fost planificată de Tatăl Meu din Prea Marea Sa Milostivire și deosebita Sa Iubire pentru Copiii Săi. Cel mai Mare sacrificiu al Lui Dumnezeu Tatăl a fost să îl trimită pe unicul Său Fiu născut din El, într-o lume nerecunoscătoare, plină de păcătoși care nu voiau să-L cunoască după voia Sa. Prin profeți, toate intervențiile au fost făcute in incercarea de a le întoarce inimile împietrite pentru a căuta Slava Sa. Dar ei s-au întors împotriva Sa și au ucis profeții care le dădeau Hrană pentru sufletele lor.

Trimițând în lume un copil inocent, pe Unicul Său Fiu, El s-a oferit pe Sine Însuși ca smerit slujitor al trupului omenesc, în fața celor care trebuiau să-L slujească pe Stăpânul lor. Astfel, Stăpânul a devenit Slujitor, în cea mai deplină formă a Smereniei. Totuși, El își iubea atât de mult copiii, încât era pregătit să facă orice pentru a-i recâștiga din înșelătoria și ispita satanei.

Pe tot parcursul copilăriei Mele, Eu am știut Cine Eram și ce se aștepta de la Mine. Am fost totodată foarte speriat și copleșit, pentru că eram conștient de Cine Eram și ce se așteapta de la Mine. Deoarece am fost om, am suferit de teamă. Am fost ușor de rănit. I-am iubit pe toți cei care cu care veneam în contact și Mă încredeam în toți pentru că îi iubeam. Nu am știut că ei Mă vor ucide, căci am crezut că venise Împărăția Mea. Au fost anumite lucruri ascunse Mie de către Tatăl Meu, care nu comunica cu Mine așa cum ați crede voi. În schimb, Eu primisem o anumită cunoaștere, după voia Tatălui Meu, legată de misiunea dată Mie de a aduce mântuirea tuturor.

Toate formele Intervenției Divine au fost făcute pentru a câștiga sufletele celor care credeau că știu Legile Tatălui Meu însă le răstălmăceau pentru a se potrivi propriilor lor dorințe și orgolii.

Eu am petrecut mulți ani trăind împreună cu preaiubita Mea Mamă și cu tatăl meu pamantesc, Sfântul Iosif, la fel ca oricare familie. I-am iubit foarte mult și am fost fericit. Am fost foarte apropiați iar Mama Mea a fost înzestrată cu Haruri speciale date ei prin Puterea Duhului Sfânt. Aceasta a însemnat că ea a știut exact ce presupunea Misiunea Mea. Ea a știut de greutățile cărora a trebuit să le fac față: Respingerea, Batjocura. Însă nici ea nu a știut că urma să fiu ucis.

După primii doi ani ai Misiunii Mele, în care petreceam douăzeci de ore pe zi predicând Adevărul, am realizat că opoziția față de Mine creștea. Toți cei care auziseră Cuvântul Meu au fost atenți la el chiar și când nu înțelegeau exact ce încercam să le spun. Mulți, care au acceptat faptul că Eu le spuneam Adevărul, au considerat că este dificil să Mă urmeze, din cauza batjocurii pe care au avut-o de îndurat. În orice caz Dușmanii Mei nu au putut să Mă ignore. Eu am fost subiectul multor dispute, controverse și divergențe.

Ei au răspândit minciuni groaznice despre Mine, inclusiv despre Moralitatea Mea, Integritatea Mea Mintală și Intențiile Mele.Totuși nu au putut ignora ceea ce Eu am făcut, ce am zis și ce le-am spus despre Împărăția Tatălui Meu. Am fost trădat de cei care M-au iubit însă cărora le-a lipsit curajul de a Mă urma.

Prin Harul Tatălui Meu, Eu am îndurat toată aceasta Suferință până când în final totul Mi-a devenit limpede. Am știut atunci că ei nu Mă vor accepta. Spre sfârșit Am știut Adevărul, însă am știut în același timp am stiut că nu pot renunța. Și astfel, prin cel mai mare act de smerenie, Dumnezeu, prin Unicul Său Fiu, a devenit o Victimă și a permis omului să îi provoace o groaznică suferință, biciuire și moarte violentă. Acestea toate, care în ochii satanei păreau acte de lașitate din partea Mea, l-au făcut să se îndoiască că Eu aș fi defapt, cu adevărat, Fiul omului. Și astfel, el a fost înșelat. Satana, prin urmare, nu a putut contracara acest mare act de smerenie pentru că nu a putut să Mă ispitească. Când Eu am acceptat moartea precum o victimă tăcută, plină de iubire pentru omenire, el, satana, nu a putut concura cu acest fapt pentru că el nu are nici un pic de smerenie. Așa că, Eu am mers la moarte de bună voie și cu o dorință arzătoare de a salva sufletele și de a lăsa lumii moștenirea Vieții Veșnice. Însă Împărăția Mea a rămas în mare parte sub dominația satanei. Oricum, sufletele au știut Adevărul.

Pentru a Mă asigura că omenirea înțelege Adevărul, Eu Vin acum să Îmi revendic Împărăția Mea. Făcând aceasta am atras asupra Mea mânia satanei. Planurile lui de a ascunde Adevărul sunt elaborate și sofisticate. Viclean, el s-a infiltrat în Biserica Mea, ca o ultimă încercare de a îndepărta de la Mine sufletele după care am venit. Sufletele, care au de drept Împărăția Glorioasă pe care le-am promis-o. De această dată, el nu va mai câștiga. Dar multe suflete vor fi înșelate și ca atare vor fi îndepărtate de la Cel Mai Mare Dar dat omenirii de către Preaiubitul Meu Tată. Să trăiți o viață veșnică în Gloria lui Dumnezeu, cu un trup și un suflet perfecte.Acesta este dreptul vostru, al tuturor. Nu îl irosiți lăsându-vă orbiți în fața Adevăratului Cuvânt al Lui Dumnezeu.

Al vostru Isus

Mama Mântuirii: Pentru a-L sluji pe Fiul meu cu adevărat, voi trebuie mai întâi să-L iubiți. Pentru a-L iubi pe Fiul meu trebuie mai întâi să-L cunoașteți.

Sâmbătă, 21 iunie 2014, 15:40

Draga mea copilă, eu mi-am trăit viața pe Pământ prin Fiul meu, Isus Cristos. Sufletul meu a fost creat în Cer de către Tatăl, Dumnezeu cel Preaînalt, și nașterea mea a fost un Dar extraordinar oferit omenirii. Eu am fost trimisă de Dumnezeu cu unicul scop de a-l aduce pe lume pe mult așteptatul Mesia. Nașterea Fiului meu a fost miraculoasă și, din clipa în care El a respirat prima oară, singura mea dorință a fost să-L slujesc în toate.

L-am adorat pe Fiul meu și L-am recunoscut cu mare venerație. Purtarea Sa minunată, dumnezeiască, a ieșit repede în evidență, la trei luni de la nașterea Sa. Zâmbetul Său era strălucitor chiar dacă El era încă atât de mic; Ochii Săi albaștri pătrunzători aveau o extraordinară profunzime și maturitate. Eu am știut că eram acolo pentru a-L sluji în toate modurile, însă El mi-a arătat o mare Iubire încă de la cea mai fragedă vârstă. Această Iubire nu a fost doar iubirea pe care fiecare copil o are pentru mama lui; a fost mult mai mult de atât. El m-a liniștit, mi-a mângâiat fața ori de câte ori deveneam neliniștită în legătură cu pericolele pe care le aveam de înfruntat eu și soțul meu, Sfântul Iosif.

După fuga în Egipt, îmi era greu să mă liniștesc ramanand în alertă față de orice eventuală amenințare sau pericol, asta însemnând că dormeam doar câteva ore pe noapte. Chiar și înainte ca Fiul meu să se facă cunoscut mi-au fost foarte clare pericolele cu care El urma să se confrunte în viitor. Mâinile Lui se întindeau mereu spre oameni cu iubire și prietenie. Băiat fiind, El îi atrăgea pe mulți, chiar dacă aceștia habar nu aveau Cine era El. Atrăgea deasemenea și critici nejustificate din partea prietenilor sau a persoanelor pe care le cunoștea. A fost hărțuit și luat in râs , și eu de asemenea am fost umilită de mulți. Prezența lui Dumnezeu i-a atras spre mica noastă familie și pe cei buni și pe cei cu sufletele întunecate, încă din ziua nașterii Fiului meu. Iubirea mea pentru El a fost foarte puternică. L-am iubit pentru Cine era El, însă l-am iubit de asemenea și ca Mamă, și această iubire dăinuie și azi.

Într-un fel eram exagerat de protectoare cu Fiul meu, și am fost îngrozită când L-am pierdut pe drumul de întoarcere din Ierusalim. Am resimțit pierderea în fiecare părticică a ființei mele și nu m-am putut liniști până când nu L-am găsit. În acea zi, când L-am aflat discutând și predicând vârsnicilor în Templu, mi-am dat seama că începând din acel moment eu trebuia doar să-L slujesc și să fiu supusă oricărei dorințe a Lui.

Pentru a-L sluji pe Fiul meu cu adevărat, voi trebuie mai întâi să-L iubiți. Pentru a-L iubi pe Fiul meu trebuie mai întâi să-L cunoașteți. A-L cunoaște pe Fiul meu înseamnă a studia Cuvântul Său și a întelege ceea ce le-a spus El discipolilor Lui cât timp a fost pe pământ. Numai prin Cuvântul Său puteți să ajungeți să-L cunoașteți pe Isus Cristos. Dacă acceptați Cuvântul Său Sfânt, atunci puteți să-L slujiți. Nu puteți să-L slujiți fără să onorați Cuvântul Său sau fără să faceți tot ceea ce El va învățat. Ascultarea față de Cuvântul lui Dumnezeu este esențială dacă doriți să trăiți ca adevărați Creștini. Dacă predicați Cuvântul Său atunci trebuie să și puneți în practică ceea ce Fiul meu a predicat – să vă iubiți unii pe alții.Să faceți celorlalți ceea ce ați dori să vi se facă vouă; să-L slăviți pe Dumnezeu prin Sfintele Sacramente, așa cum v-a învățat El.


Niciodată nu trebuie să-i impuneți lui Dumnezeu dorința voastră de modificare a Cuvântul Său, pentru că nu aveți acest drept. Supunerea față de Fiul meu poate fi obținută numai dacă rămâneți ascultători Învățăturilor Sale. Mergeți în pace, iubiti-l si slujiti-l pe Domnul.

Mama voastră preaiubită

Mama Mântuirii

Mesajul lui Isus: De ce imi spuneti "Doamne, Doamne"? (prin vizionara Stefania Caterina)

MESAJUL LUI ISUS DIN 14.01.2011

Vă binecuvântez, dragii mei fii, la începutul acestui nou an, care se deschide înaintea voastră ca o mare pagină albă; permiteţi ca pe această foaie degetul lui Dumnezeu să scrie încă o parte din istoria voastră. Deschideţi-vă spiritul pentru a primi toate harurile care şi-n acest an vă vor fi date dacă veţi fi dispuşi să mergeţi alături de Mine.

Doresc să abordăm un aspect foarte important pentru drumul vostru spiritual şi pentru discernământul vostru: raportul dintre credinţă şi religiozitate. Acest aspect vă priveşte pe fiecare, însă puţini dintre voi îl iau în considerare; de aceea doresc să vă ajut să înţelegeţi.

Trebuie să înţelegeţi înainte de toate că acţiunea Spiritului Sfânt în spiritul vostru trezeşte chipul lui Dumnezeu pe care-l purtaţi în voi, şi alimentează dorinţa de a-L cunoaşte pe Dumnezeu; insuflă iubirea faţă de Tatăl, faţă de Mine; generează în voi nevoia de a trăi după legile divine. Treptat, Spiritul Sfânt vă ajută să percepeţi viaţa Preasfintei Treimi care se află în fiecare din voi ca o sămânţă, menită să se dezvolte de-a lungul etapelor existenţei voastre prin căldura iubirii lui Dumnezeu. La toate astea, omul de bunăvoinţă răspunde cu credinta, cu un mare act de încredere faţă de Creator, care implică disponibilitatea de a fi supus lui Dumnezeu pentru ca El să-l conducă spre bine. Credinţa conţine speranţa a ceea ce va fi dar încă nu se vede,  ceva ce omul credincios percepe ca fiind adevărat, sigur şi bun pentru el. De aceea, credinţa e sinonim pentru certitudine.

Omul a încercat dintotdeauna să-şi exprime credinţa în cele mai diverse moduri, în funcţie de epocă şi de loc, crezând că astfel va fi mai ascultat de Dumnezeu, manifestându-şi astfel şi fidelitatea. Aceste moduri de exprimare a credinţei alcătuiesc religiozitatea, care este prezentă în fiinţa omenească ca expresie a unei nevoi profunde, aceea de a fi în contact cu Dumnezeu. De aceea, religiozitatea derivă din credinţă şi este expresia sa tangibilă. Însă nu e mereu aşa. Adesea, de fapt, religiozitatea ascunde lipsa unei credinţe autentice, până la a deveni o mască ce deformează trăsăturile celui care o poartă şi alterează relaţia dintre om şi Dumnezeu.

Acest lucru vă scandalizează? Vreau să vă explic ce se petrece în mulţi dintre voi.

Ţineţi cont de următorul lucru: omul se simte mic înaintea lui Dumnezeu, ştie că nu este perfect; greşeşte adesea şi se simte vinovat. Se teme de pedeapsă şi-l cuprinde frica. Atunci raportul de încredere faţă de Dumnezeu se clatină, şi omul nu-L mai percepe de Dumnezeu ca pe un Tată iubitor ci ca pe un judecător sever. Astfel, se simte dator să-şi sporească eforturile pentru a-i plăcea lui Dumnezeu, pentru a-i placa mânia, şi se refugiază în religiozitate; de aici se nasc multe probleme. În acest caz,religiozitatea nu mai este expresia credinţei adevărate, ci un disconfort interior vizavi de Dumnezeu, adică exact contrariul a ceea ce ar trebui să fie.

Mulţi oameni Îl invocă pe Dumnezeu împinşi de frică sau de sentimentul de vinovăţie, care n-au nimic de-a face cu credinţa. Preocupaţi de nevoia de a-L mulţumi pe Dumnezeu, recită rugăciuni lungi, ţin posturi şi fac penitenţe însă inima lor e plină de teamă. Spiritul lor se sufocă în religiozitate, dar ei nu-şi dau seama. Înmulţesc practicile religioase, şi în ei se declanşează un mecanism subtil: frica îi împinge către religiozitate, care însă nu poate rezolva problema fricii de Dumnezeu şi a sentimentului de vinovăţie; credinţa se clatină şi ei devin şi mai evlavioşi, fără să ajungă însă la adevărata eliberare. Astfel, se întâmplă adesea că sub aparenţa multor „drepţi” care se roagă fără încetare se ascund inimi împietrite, închise bunătăţii lui Dumnezeu, incapabile să se încredinţeze Îndurării Divine.

Mai sunt şi cei care-L invocă pe Dumnezeu ca Tată, dar care nu se simt fii adevăraţi. Afirmă încontinuu că sunt nedemni de harurile primite, şi spun tuturor că sunt păcătoşi. Şi aici apare problema de dinainte: omul nu are încredere în paternitatea lui Dumnezeu, se teme de El pentru că e Atotputernic. În loc să fie fericit ca fiu al lui Dumnezeu, îşi iroseşte forţele încercând să-I demonstreze nimicnicia sa, sperând să-L îmbuneze cu umilinţa lui. Vă spun însă că aceasta nu este umilinţă, e servilismul care se naşte din frică, din neîncrederea subtilă, din neconştientizarea propriei identităţi.

Umilinţa adevărată este conştientizarea propriei limite, care e însă însoţită mereu de încrederea în Bunătatea lui Dumnezeu, ce poate umple orice lacună şi care poate lua pe umeri şi păcatele voastre. Cine se simte nedemn, nu e o persoană umilă; e pur şi simplu un om care nu a descoperit propria demnitate de fiu al lui Dumnezeu. Şi în acest caz persoana se refugiază într-o religiozitate care uneori primeşte conotaţii patologice: rugăciuni extenuante, penitenţe exegerate, care nu rezolvă problema de fond. Lipseşte credinţa, şi prin urmare şi percepţia propriei demnităţi.

Există o altă formă de religiozitate: aceea a celor care-L invocă pe Dumnezeu pentru a-şi face lor pe plac şi pentru a se prezenta ca drepţi înaintea oamenilor, aşa cum făceau feriseii. Stăruiesc în rugăciuni frumoase, în cuvinte şi citate frumoase, şi găsesc satisfacţie făcând acestea; sunt mulţumiţi de sine şi se consideră drepţi şi faţă de cei din jurul lor; se fac judecătorii celorlalţi şi aşteaptă laude şi apreciere. Evlavia lor acoperă ambiţii şi pretenţii, nu se naşte din credinţă ci din egocentrism. Aceştia sunt atât de îndrăgostiţi de ei înşişi încât sunt orbiţi, până într-acolo că nu-şi dau seama nici măcar de ceea ce se petrece în ei. Îl laudă pe Dumnezeu, se laudă pe sine, într-un soi de proslăvire care le periclitează credinţa. Astfel, sub cuvinte frumoase, ritualuri şi formule religioase, se ascund atâţia egoişti, care cred că Dumnezeu ar trebui să le mulţumească pentru atâtea rugăciuni frumoase. Lipseşte credinţa care duce la umilinţă; lipseşte credinţa care înseamnă încredere în Dumnezeu şi nu în noi înşine sau în propria dreptate.

Nu sunt puţini cei care Îl invocă pe Dumnezeu din obişnuinţă, educaţie, urmând tradiţia locului în care trăiesc, pentru că toţi o fac şi nu se cade să facă excepţie. Aceste persoane nu-şi pun întrebări privind credinţa; sunt obişnuiţi să meargă duminica fără tragere de inimă la biserică, să suporte predica preotului, să se roage dimineaţa şi seara aşa cum îi învăţa bunica, tot aşa cum obişnuiesc să ia autobuzul în fiecare dimineaţă pentru a merge la serviciu. Totul e gri, plat, fără implicare şi bucurie interioară. Religiozitatea acestor persoane e ca o haină care se îmbracă pentru a face paradă când e nevoie; ieşite din biserică, termină ritualul rugăciunii şi se întorc la viaţa de dinainte care nu are nici o legătură cu credinţa. Nu simt prezenţa lui Dumnezeu, cu toate că se roagă şi poate că parohul îi laudă fiindcă sunt mereu în prima bancă.

Să nu mai vorbesc de cei care participă cu entuziasm la festivităţi, organizează banchete, tombole în cinstea unui sau altui sfânt, aşa cum făceau generaţiile care i-au precedat, fără să se implice prea mult. Aici, religiozitatea se amestecă într-un mod periculos cu spiritul lumii, iar credinţa şi în acest caz, slăbeşte.

Iată-i şi pe cei care-L invocă pe Dumnezeu pentru a le rezolva problemele; sunt în mare procentaj! Toţi aveţi nevoie de Dumnezeu pentru a vă rezolva problemele, dar acesta n-ar trebui să fie scopul principal al relaţiei voastre cu Dumnezeu, pentru că altfel credinţa se murdăreşte din cauza îngrijorării pentru problemele vieţii cotidiene. Persoanele despre care vorbesc, se folosesc de religiozitate nu ca de un mijloc pentru a exprima credinţa, ci nevoia, care devine scop în sine. Se roagă pentru a obţine şi darurile lor presupun mereu un schimb. Dacă Dumnezeu nu le împlineşte rugăciunea se răzvrătesc sau sunt atât de dezamăgite încât intră în disperare. Vor ceva anume, imediat şi aşa cum ei aşteapă, altfel Dumnezeu nu mai e Dumnezeu. Şi aici religiozitatea, cu formele ei frumoase, acoperă un mare egoism, şi pretenţia ca Dumnezeu să fie la ordinele lor. E ca şi cum s-ar ruga: „…Tată… facă-se voia noastră, precum în cer aşa şi pe pământ…”

V-am dat unele exemple ca să vă ajut să înţelegeţi cum se face că religiozitatea şi credinţa nu au mereu legătură una cu alta. De ce? Şi ce-i de făcut?

Să ne întoarcem la punctul de plecare: credinţa şi încrederea în Dumnezeu.

Însă vă spun că credinţa nu e o încredere generică în Dumnezeu, ci e încrederea în Dumnezeul Viu, în Dumnezeul care Mântuieşte. Adevărata credinţă vă conduce la Dumnezeul Viu, Unul şi Întreit. Viu, pentru că este izvorul vieţii, trăieşte în voi şi, prin voi, se manifestă. Dacă nu înţelegeţi că Dumnezeu e viu în spiritul vostru, nu veţi ajunge nici să-I înţelegeţi acţiunea. Dumnezeu acţionează în voi şi pentru voi; trebuie să fiţi siguri de asta. Cine are credinţă nu poate considera acţiunea lui Dumnezeu ca pe ceva îndepărtat şi nesigur, şi nici nu se poate gândi la Dumnezeu ca la o fiinţă inaccesibilă, imobilă în perfecţiunea sa, şi care are trebuie invocată încontinuu pentru a deveni milostivă.

Nu, dragi copii, Tatăl vă iubeşte cu o duioşie nemărginită, şi nici cel mai mic suspin al vostru nu-L lasă indiferent. El M-a trimis la voi ca şi Salvator, pentru a vă fi mai aproape, pentru a vă deschide un alt drum, acela prin care Îi aparţineţi ca fii în Fiul Său. V-a dat Spiritul Sfânt care are puterea să facă să încolţească în voi sămânţa sfinţeniei, a vieţii noi, nealterate, sublime.

Eu am murit şi am înviat pentru a învinge tot ceea ce e moarte în voi şi în jurul vostru. Am murit şi am înviat pentru voi, nu pentru altcineva. M-am făcut fratele vostru care merge alături de voi. De ce nu Mă simţiţi aproape acum? De ce Mă căutaţi undeva departe, când sunt alături de fiecare dintre voi? Sunt Viu în voi, sunt Cel Viu. La ce folosesc lungile voastre rugăciuni, dacă veniţi la Mine ca la una din statuile pe care le sărutaţi în biserici, când Eu sunt acolo Viu, trec pe lângă voi şi nu Mă vedeţi? Credinţa vă face să-L vedeţi pe Dumnezeul cel Viu, cu ochii spiritului vostru, pe când religiozitatea vă face să vedeţi doar o imagine a lui Dumnezeu.

Vreţi o imagine sau o realitate?

Daţi-Mi viaţa voastră, abandonaţi-vă Mie, şi atunci credinţa voastră va creşte, va deveni puternică şi matură. Încetaţi să vreţi să controlaţi situaţiile, persoanele şi problemele; voi nu deţineţi soluţiile şi nici nu le veţi găsi înmulţindu-vă cuvintele pentru a fi ascultaţi.

Eu vă ascult mai înainte de a-Mi vorbi, ascult viaţa care palpită în voi pentru că Eu sunt Cel care v-a dat viaţa, şi cine poate să vă cunoască mai bine decât Mine? Eu am rezolvarea pentru toate problemele voastre pentru că vă regenerez cu sângele Meu.

Credinţa e încrederea în Dumnezeul care salvează. Copilaşii Mei, vă văd preocupaţi să căutaţi Mântuirea, vă observ alunecând înspre o falsă religiozitate, făcută din activism şi din opere umane; de câte ori vă învârtiţi în jurul vostru! Parcurgeţi kilometri pentru a vizita sanctuare şi pentru a căuta vizionari, şi apoi vă întoarceţi acasă mai goi ca înainte, la fel înspăimântaţi. Nu aţi înţeles încă ce am făcut pentru voi? Am murit în locul vostru pentru a achita datoria voastră faţă de Tatăl, pentru a vă împăca cu El.

Când vă simţiţi vinovaţi şi vă temeţi de pedeapsa lui Dumnezeu, când vă chinuie remuşcările, când nu ştiţi să vă iertaţi şi să iertaţi, gândiţi-vă la Mine, gândiţi-vă la Cineva care a murit în locul vostru, pentru a vă permite să vă apropiaţi de Tatăl fără frică, fără chinuri. Am dat pentru voi tot sângele Meu, şi acum sângele Meu vă spală de păcatele voastre. Carnea Mea, care nu era atinsă de stricăciune, a fost răstignită pentru a smulge rădăcina stricăciunii.

Satana e duşmanul vostru, încearcă să vă înspăimânte şi să vă facă să vă simţiţi vinovaţi. Dar nu vă temeţi! Dacă credeţi în Mine, Mă aveţi; şi atâta timp cât Mă aveţi pe Mine, aveţi forţa vieţii pe care moartea nu o poate înfrânge.

Duşmanul vă acuză? Căutaţi-Mă, şi Eu îl voi înfrunta pentru voi, pentru că l-am învins pe Acuzatorul fraţilor Mei. Fiii Mei, dacă aţi înţelege iubirea pe care o am pentru voi! Sângele Meu vărsat pe cruce şi Trupul Meu răstignit stau înaintea voastră, pe altarele de pe pământ, dar fără credinţa voastră, Eu mor singur şi veţi muri şi voi dacă nu vă uniţi pe deplin cu Mine.

Întoarceţi-vă la credinţa adevărată, şi când vă rugaţi sau mergeţi la Sfânta Liturghie, întrebaţi-vă cu sinceritate de ce o faceţi! Purificaţi-vă inima de nevoile omeneşti, de interese, de ambiţii, de frici. Puneţi înaintea lui Dumnezeu problemele voastre, lăsaţi-le cu seninătate în mâinile Lui. Înălţaţi o privire curată, de copil, către Dumnezeul cel Viu care vă iubeşte şi vă salvează, fiţi bucuroşi că puteţi sta împreună cu El, iubiţi-L cu sinceritate; iubiţi-L şi atât. Atunci veţi primi în schimb iubirea Sa, care vă umple viaţa şi care nu se poate câştiga cu eforturile omeneşti, pentru că iubirea se cucereşte cu iubire.

Veţi vedea dispărând falsa religiozitate care e ipocrizie, şi reînălţându-se victorioasă credinţa; invocarea Numelui Meu va fi salvarea voastră, bucuria voastră, pacea voastră.

Atunci şi numai atunci Mă veţi putea invoca: „Doamne, Doamne!” şi voi fi cu adevărat Domnul, voi fi bucuria vieţii voastre.

Vă binecuvântez în numele Tatălui, al Fiului şi al Spiritului Sfânt.

Mesajul lui Isus: Voi sunteti templul lui Dumnezeu (catre vizionara Stefania Caterina)

Sursa: http://www.versolanuovacreazione.it

”Vă binecuvântez, dragii mei fii, atât de iubiţi şi de preţioşi. Sunteţi cu adevărat preţioşi şi iubiţi de Tatăl Meu. Fiecare dintre voi a fost creat pentru a fi un vas preţios în care sunt păstrate comori nepreţuite; şi atât de puţini dintre voi înţeleg acest lucru!

Sunteţi alcătuiţi din spirit, suflet şi trup. În spiritul vostru trăieşte Spiritul Sfânt, oaspetele divin care vă comunică iubirea lui Dumnezeu şi gândul Său. Spiritul se află în sufletul vostru; e centrul fiinţei voastre. E făcut pentru a-L cunoaşte pe Dumnezeu şi pentru a comunica cu El; în spiritul vostru puteţi să-L întâlniţi pe Dumnezeu, pentru că acesta este locul unde El vi se face cunoscut.

Spiritul se află în suflet, comunică cu acesta şi-i dă viaţa, pe care sufletul o transmite mai apoi corpului. Astfel, spiritul, sufletul şi trupul formează un întreg minunat care face din fiecare din voi templul lui Dumnezeu. Vă întreb atunci: de ce nu arătaţi ceea ce sunteţi? De ce îngăduiţi spiritului lumii să vă modeleze după chipul său, să facă să pălească chipul şi prezenţa lui Dumnezeu pe care le purtaţi în voi? Şi totuşi, aţi fost creaţi pentru a răspândi parfumul dumnezeiesc al vieţii, aţi fost plăsmuiţi ca vase preţioase ce conţin parfumul suav al Spiritului Meu.

Mi-am dat viaţa pentru voi, pentru a reface zidurile templului vostru, dărâmate din cauza păcatului strămoşilor voştri; am împodobit aceste ziduri cu pietre preţioase care sunt virtuţile, pentru ca strălucirea voastră să atragă pelerinii istoviţi care călătoresc prin lume. Am iluminat templul vostru cu lumina inteligenţei, i-am întărit temeliile cu forţa Mea pe care v-o dăruiesc fără încetare, l-am prevăzut cu porţile solide ale libertăţii, pe care numai voi le puteţi deschide şi închide.

Copiii Mei, cu durere vă privesc cum irosiţi darul imens al vieţii căutând binele în ceva exterior, când el se află înlăuntrul vostru, în spiritul vostru. Dumnezeu se află în voi, iar voi căutaţi maeştri care să vă ajute să daţi un sens vieţii şi să vă vorbească despre El. Căutaţi semne şi miracole care să confirme slaba voastră credinţă, şi nu vedeţi cel mai mare semn: prezenţa lui Dumnezeu în voi. Urmaţi atâţia maeştri răi care vă derutează cu teoriile, cu sistemele lor şi cu vorbele goale, uneori chiar mincinoase, care vă lasă trişti şi fără iubire!

Intraţi în legătură cu viaţa divină din voi! Astfel, nu veţi mai avea nevoie să vă proiectaţi în afara fiinţei voastre ca să căutaţi  forţa pentru a trăi şi soluţii pentru problemele voastre. Încercaţi să descoperiţi spaţiul adânc al spiritului vostru! Rugaţi-L pe Spiritul Sfânt să vă ajute să-I simţiţi prezenţa şi să vă transmită puterea Sa. El va împlini rugăciunea voastră şi vă va conduce la Mine, vă va descoperi chipul Meu şi vă va comunica gândul Meu. Eu vă voi învălui cu iubirea Mea şi vă voi dărui Tatălui Meu, care  vă va iubi.

Atunci veţi fi cu adevărat fericiţi, pentru că vă veţi bucura de prezenţa continuă a lui Dumnezeu în viaţa voastră şi veţi fi faţă în faţă cu El în fiecare moment. Astfel, veţi putea discerne ceea ce e bine, şi vă veţi orienta în mod natural spre legile lui Dumnezeu, pentru a trăi în armonie cu El; veţi trăi în pace pentru că Dumnezeu va fi pacea voastră.

Să nu vă temeţi dacă ceea ce vă spun vă pare greu de realizat. Adeseori greşiţi gândind că transformarea voastră depinde de voi, de forţele voastre, de devoţiunile, de moralitatea sau de activismul vostru, însă lucrurile nu stau aşa. Toate eforturile voastre omeneşti nu pot să vă schimbe. E necesar să vă rugaţi şi să vă străduiţi să fiţi mai buni, însă numai acestea nu sunt suficiente. Nici o sforţare umană, oricât de nobilă ar fi, nu are în sine puterea de a transforma viaţa. E nevoie de o decizie de fond: aceea de a permite ca Dumnezeu să trăiască şi să lucreze în voi. Atunci Dumnezeu va fi cel care va face cel mai mare miracol, pe care nimeni altcineva nu-l poate face: învierea vieţii voastre. Aceasta e minunea  pe care o poate face pentru voi cu puterea Sa care nu cunoaşte piedici, fiindcă pentru Dumnezeu nimic nu e imposibil.

Viaţa voastră se schimbă atunci când Mi-o daţi Mie; atunci eu umplu spiritul vostru cu Spiritul Meu, şi conduc inteligenţa voastră pentru a înţelege adevăratul bine. Atunci rugăciunile voastre devin puternice, şi eforturile voastre se alătură puterii lui Dumnezeu accelerând transformarea voastră. Fără să vă daţi seama, zi după zi, veţi vedea tranformarea gândirii voastre, a acţiunilor voastre, veţi înţelege ceea ce până ieri nu aţi înţeles; încetul cu încetul veţi vedea fricile şi neliniştile voastre dispărând, vă veţi simţi mai puternici, vii, oameni noi. Asta, pentru că iubirea Mea va acţiona în voi pentru a vă ridica, mângâia cu delicateţe, pentru a vă readuce pe drumul cel bun. Eu vă iubesc şi aş vrea să vă văd fericiţi şi uniţi cu Mine.

De aceea vă cer să facem împreună un pelerinaj interior, care să vă ducă în centrul fiinţei voastre, până la tebernacolul sfânt al spiritului vostru. Aici veţi cunoaşte viaţa lui Dumnezeu care, în sfârşit, va deveni viaţa voastră. E o călătorie sfântă pe care o puteţi face doar dacă vă abandonaţi Mie, dacă puneţi toată viaţa voastră în mâinile Mele, pentru ca eu să vă pot călăuzi lăuntric.

Daţi-Mi Mie totul, chiar şi durerea voastră. Daţi-Mi voie să vă rezolv problemele şi să vă vindec rănile. Permiteţi-Mi să vă eliberez de poverile care vă apasă, de convingerile voastre care vă sufocă. Lăsaţi-Mi Mie îndatorirea de a vă scoate din laţurile lumii, din moda, nevroza, tristeţea, josnicia, din monotonia ei perpetuă.

Asta vă oferă lumea: sub luminile ei sclipitoare şi artificiale, se află întunericul şi singurătatea rece a nopţii. Nu credeţi că meritaţi mai mult decât atât? Sunteţi fii de Dumnezeu; de ce vreţi să trăiţi ca şi nişte sclavi?

Eu vă voi ajuta să descoperiţi comorile ascunse în voi. Vom ajunge acolo unde nu v-aţi fi gândit niciodată; şi când veţi simţi puterea lui Dumnezeu în voi şi veţi fi în sfârşit conştienţi de demnitatea voastră, nu veţi mai căuta nimic altceva decât pe Dumnezeu şi viaţa Sa. Veţi şti cum să procedaţi în orice situaţie. Veţi avea forţa de a învinge în fiecare luptă împotriva răului. Veţi şti să recunoaşteţi şi să demascaţi maeştrii răi care vă îndepărtează de Mine cu toate că vă vorbesc despre  Mine; lupii trevestiţi în miei nu vă vor mai înşela.

Doresc să fiţi liberi şi să ştiţi sta faţă în faţă cu Dumnezeu în spiritul vostru. Am nevoie să fiţi temple vii ale Spiritului Meu, în care aproapele vostru să poată percepe prezenţa Mea, şi prin care să se clădească împărăţia Mea. Doresc să fiţi vase pline de lucruri preţioase şi nu cutii de carton, pline de lucruri fără valoare. De aceea, ridicaţi-vă privirea din pământ şi îndreptaţi-o către Mine! Eu sunt unicul Maestru şi singura cale pentru a ajunge la Tatăl.

Dacă veţi avea încredere în Mine şi vă veţi dărui Mie, veţi fi uniţi cu Mine şi Eu vă voi conduce la Tatăl Meu în puterea Spiritului Sfânt.

Vă binecuvântez în numele Tatălui, al Fiului şi al Spiritului Sfânt.”

Mesajul lui Isus: Sa primim viata lui Dumnezeu

Sursa: http://www.versolanuovacreazione.it

MESAJUL LUI ISUS DIN 18 OCTOMBRIE 2010 (catre vizionara Stefania Caterina)

“Dragii Mei fii, cunosc inima şi greutăţile voastre. Cunosc dorinţele, dificultăţile, preocupările voastre profunde. Nimic nu-mi este ascuns; înaintea ochilor Mei stau binele şi răul care alcătuiesc viaţa voastră. Vă cunosc pe fiecare, pentru că Eu sunt Cel care v-a dat viaţa.

EU SUNT VIAŢA. Nu veţi găsi viaţă în afara Mea, nici speranţă şi, cu atât mai puţin iubire. Voi căutaţi multe lucruri, în loc să mă căutaţi pe Mine. De aceea nu găsiţi pacea, pentru că şi pe Mine Mă găsiţi arareori. V-am spus că cel care caută găseşte (Lc 11, 9-13). Însă ce anume trebuie să căutaţi? Nu soluţii pentru problemele voastre, neliniştile sau bolile voastre. Ceea ce ar trebui să căutaţi este viaţa Mea în voi. Dându-vă viaţă, M-am dăruit pe Mine Însumi şi Spiritul Meu, v-am făcut cunoscut chipul Tatălui Meu şi al vostru. Am pus în fiecare dintre voi scânteia vieţii divine, care este sămânţa existenţei voastre. În ea există tot ceea ce vă este necesar pentru a înfrunta viaţa.

V-am dăruit INTELIGENŢA, FORŢA şi IUBIREA ca să puteţi înfrunta drumul vieţii voastre. Cu jertfa Mea, am luat toată ruşinea de pe chipul vostru, pentru că păcătuiserăţi împotriva Tatălui Meu. Cu sângele Meu v-am spălat urâţenia, pentru ca să puteţi sta înaintea Tronului Dumnezeiesc ca fiinţe noi şi mântuite. V-am reîmbrăcat cu hainele cele mai de preţ. Am creat pentru voi lucrurile cele mai frumoase, pentru ca inima voastră să se bucure privind minunăţiile creaţiei.

Cu toate astea, puţini dintre voi sunt fericiţi şi mulţi, prea mulţi, nu ştiu ce să facă cu Mine şi cu viaţa Mea; îl aleg pe duşman, pe Satana, care îi ademeneşte cu ura şi viclenia sa, până când le ia toată demnitatea.

Există multe moduri de a te preda duşmanului, şi cel mai perfid este acela de a vrea să vă satisfaceţi dorinţele convinşi fiind că este bine, doar pentru că aşa fac toţi şi aşa gândeşte lumea. În centrul minţii voastre se află succesul, puterea, cariera, banul şi bunurile materiale, o casă frumoasă, vacanţe şi multe alte lucruri. Pentru a le obţine, sunteţi în stare să trădaţi, să furaţi, să ucideţi, în atâtea feluri, chiar şi cu o privire sau cu un cuvânt. Şi în timp ce căutaţi aceste lucruri, uitaţi să trăiţi. Pentru că viaţa pe care voi o visaţi nu e viaţă, ci un surogat de viaţă.

Viaţa adevărată nu se află în afara voastră, ci în voi. Ea este în spiritul vostru, în partea cea mai nobilă şi mai profundă a fiinţei voastre; e ca apa limpede din fundul fântânii: nu o puteţi bea dacă nu ajungeţi la ea. Aşa e şi cu viaţa adevărată; nu o puteţi găsi dacă nu sunteţi dispuşi să staţi înaintea lui Dumnezeu, dacă nu sunteţi atât de oneşti încât să recunoaşteţi că sunteţi săraci şi că aveţi nevoie de ajutorul Său.

DE ce nu căutaţi viaţa Mea? De ce nu aveţi niciodată timp să reflectaţi asupra voastră, pentru a vă întreba cu sinceritate dacă sunteţi femei şi bărbaţi autentici, capabili să trăiască în Adevăr? De ce nu Mă lăsaţi să vă privesc?

Nu doresc să vă judec, vreau să vă vindec. Vreau să vă dăruiesc Spiritul Meu, pentru ca El să îndrepte tot ceea ce e deformat în voi. Daţi-Mi tot ceea ce sunteţi voi şi Eu vă voi da totul. Daţi-Mi şi problemele voastre, slăbiciunile voastre, păcatele voastre.

Nu vă ascundeţi când greşiţi, de teamă că vă voi condamna. Eu nu vă condamn, pentru că vă iubesc. Aveţi încredere în Mine. Daţi-Mi cheile inimilor voastre, şi eu le voi umple de bogăţii nepreţuite. Nu vă temeţi, veniţi la Mine! Fiii Mei, vreţi să ştiţi ce vă lipseşte pentru a fi fericiţi? Vă lipseşte curajul de a deveni sfinţi.

Ce înseamnă a fi sfânt? Nu înseamnă să fii pomenit în calendar sau pus într-o ramă, cinstit pe altare sau citat în multe cărţi. A fi sfânt, înseamnă pur şi simplu a trăi în armonie cu Dumnezeu şi cu legile Sale, condus de dorinţa de a se apropia de El, cu încredere în bunătatea şi-n harul Său, iubind Binele şi Adevărul.

Sfântul, e cel care trăieşte pentru Mine, îşi pune mâna sa într-a Mea, şi cu docilitate se lasă condus acolo unde Eu ştiu, unde se află binele vostru. Voi nu cunoaşteţi cărările tainice ale fericirii, care trec pe unde v-aţi aştepta mai puţin; nu le cunoaşteţi, aşa cum nu ştiţi nici încotro suflă vântul, nici cum ia naştere un spic de grâu. Viaţa e un mister pe care îl puteţi cunoaşte doar în Mine.

Cunosc calea care vă duce la Binele Suprem care e Tatăl, pentru că Eu sunt Calea. Abandonaţi-vă Mie, şi Eu vă voi conduce pe cărări noi, pe care picioarele voastre nu vor obosi. Lăsaţi-mă să vă întind Mâna, să vă susţin. Nu vă daţi seama cât sunteţi de obosiţi?

Lumea vă promite ceea ce nu vă va putea da niciodată. Falşii profeţi se învârt peste tot, înspăimântându-vă cu mesajele lor sumbre. Conducătorii voştri vă înşeală cu vorbe goale, iar îndrumătorii voştri spirituali adesea nu ştiu ce să vă spună. Prindeţi-Mă de mână; ea e unicul sprijin pentru omenire. Nici tată, nici mamă, nici cei puternici sau înţelepţi, nimeni nu vă poate da ceea ce vă dau Eu, pentru că Eu cunosc ceea ce voi nu cunoaşteţi.

EU SUNT ÎNŢELEPCIUNEA, acea înţelepciune imprimată în spiritul vostru şi nu cea tipărită în cărţi sau în creierele voastre. Daţi-mi viaţa voastră, puneţi-o în mâinile Mele şi eu vă voi face înţelepţi şi capabili să trăiţi o viaţă demnă de acest nume. Atunci vă veţi şti rezolva problemele, nu cu artificii umane sau cu viclenie, ci cu inteligenţa divină pe care o deţineţi pentru că sunteţi Fii de Dumnezeu. Această inteligenţă se află în voi, dar nu o vedeţi; continuaţi să întrebaţi încoace şi-ncolo ce şi cum să faceţi. Astfel, ajungeţi la soluţii care înrăutăţesc situaţiile şi de multe ori îi rănesc pe cei din jurul vostru.

Duceţi o viaţă simplă! Dumnezeu este simplu în imensitatea Sa; de aceea, fiţi şi voi simpli. Nu vă cer să fiţi eroi şi nici martiri. Viaţa pe pământ e deja destul de grea şi, dacă ştiţi să oferiţi durerile mici şi mari de fiecare zi rămânându-Mi fideli, aţi făcut deja un lucru bun şi plăcut Tatălui. Când uniţi suferinţele voastre cu jertfa Mea de pe cruce, sunteţi deja pe calea Învierii. Amintiţi-vă asta, şi nu veţi fi niciodată disperaţi; lacrimile pe care Mi le oferiţi cu încredere şi speranţă sunt perle preţioase. Lacrimile celor care se dăruiesc lui Dumnezeu spală lumea.

Trăiţi cu bucurie şi simplitate, bucurându-vă de darurile lui Dumnezeu, însă fără să vă alipiţi de nimic. Fiţi mulţumiţi cu ceea ce aveţi, căutând să progresaţi în fiecare zi. Cu cât veţi înainta în spirit, cu atât veţi primi mai mult; cu cât veţi fi mai uniţi cu Mine, cu atât veţi fi mai ocrotiţi de Tatăl Ceresc, Tată iubitor care hrăneşte păsările cerului, îmbracă crinii câmpului (Mt 6, 24-34), şi cu atât mai mult se gândeşte la voi. Nimic nu vă va lipsi; ochii voştri vor vedea minunăţiile bunătăţii Sale.

Adoraţi-L pe Tatăl şi căutaţi-L prin mijlocirea Mea. Adoraţi-L pe Spiritul Sfânt care este iubirea preacurată şi Cel ce reînnoieşte viaţa. Uniţi-vă cu Mine şi cu Mine veţi învia.

Am dorit să vă adresez aceste cuvinte ca să vă dea curaj şi mângâiere. De prea multe ori oile Mele sunt fără păstor, prea adesea urmează răi învăţători. Eu sunt unicul Păstor şi unicul Învăţător, pentru că EU SUNT ADEVĂRUL care nu poate înşela şi care demaschează orice minciună. SUNT DREPTATE ŞI ÎNDURARE pentru că sunt ADEVĂRUL.

Vreau să vă arăt calea care duce la viaţa adevărată, pentru ca şi voi, la rândul vostru, să-i puteţi îndruma pe fraţii voştri la Mine.

Vă binecuvântez cu iubire, în numele Tatălui, al Fiului şi al Spiritului Sfânt.”